Richard Nixon, al 37-lea președinte american. „Un om nu este terminat atunci când este învins. El este terminat atunci când renunță”

Unul dintre cele mai renumite citate ale lui Richard Nixon, cel de-al 37-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, este „Nu sunt un escroc”, scrie revista Time, cuvinte pe care Nixon le-a rostit în momentul în care se afla la apogelul scandalului Watergate, scandal pornit de la încercările administrației Nixon de a mușamaliza implicarea sa în spargerea, la 17 iunie 1972, a sediului Comitetului Național Democrat din Washington, D.C., în clădirea de birouri Watergate. În urma acestui scandal, Nixon a trebuit să demisioneze din funcția de președinte al SUA.

A fost sau nu Richard Nixon un președinte bun? Ce reforme și politici a implementat el în timpul mandatului de președinte SUA? Ce a reprezentat Nixon pentru SUA?

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Deși părerile vizavi de această personalitate politică sunt împărțite, vom încerca să redăm un portret obiectiv al celui care timp de aproape 5 ani s-a aflat în cea mai înaltă funcție de la Casa Albă.

Familie modestă, dar cu valori puternice de viață

Născut la 9 ianuarie 1913 în Yorba Linda, California și decedat la 22 aprilie 1994 în Manhattan, New York, în urma unui atac cerebral, Richard Milhous Nixon a fost al doilea din cei cinci copii ai lui Frank Nixon și ai Hannah Milhous Nixon. Tatăl lui Nixon a fost băcan, iar mama o adeptă devotată a curentului quaker care s-a dovedit a avea o influență majoră în viața lui Nixon.

(Mișcarea quaker, cunoscută și sub numele de Societatea Religioasă a Prietenilor, este o confesiune creștină apărută în Anglia secolului al XVII-lea și fondată de George Fox, care a încercat să conteste formalismul și structura ierarhică a Bisericii Angliei. Adepții acestui cult puneau un accent puternic pe experiența spirituală directă și pe lumina interioară a lui Hristos din fiecare individ, crezând că toți oamenii au capacitatea de a intra în comuniune directă cu Dumnezeu, fără a avea nevoie de intermediari precum preoții sau sacramentele. Această credință a dus la respingerea de către adepții ei a practicilor și ritualurilor religioase tradiționale. Quakerii au fost cunoscuți și pentru opoziția lor fermă față de violență și război, mulți reprezentanți ai acestei mișcări refuzând să poarte arme ori să participe la activități militare).

În timpul copilăriei, când familia lui Nixon s-a confruntat cu probleme financiare, Richard a învățat valoarea muncii și a perseverenței. Și-a ajutat tatăl la diverse sarcini executate în magazinul familiei sau în cadrul fermei părintești. Cu toate minusurile materiale, Nixon a fost crescut într-un mediu pozitiv, părinții insuflându-i valori puternice cum ar fi disciplina, integritatea și încrederea în sine.

Ce a fost până să devină președinte?

Avocat, funcționar, ofițer de aviație, locotenent, membru al Comitetului de Investigare pentru actele de trădare și spionaj, senator, vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii în cabinetul Eisenhower, analist și expert în politică externă.

Acesta a fost parcursul profesional al lui Nixon până să devină președintele Statelor Unite ale Americii, la 20 ianuarie 1969 (și până la 9 august 1974), învingându-i în lupta electorală pe Hubert H. Humphrey, candidatul democrat, și pe George Wallace, candidat independent.

Nixon a avut un mandat marcat atât de realizări importante, cât și de controverse.

Părerile despre președinția lui Nixon variază. În timp ce unii au pus accentul pe realizările sale în politica externă și pe inițiativele interne, alții s-au concentrat și au arătat cu degetul către scandalul Watergate cu implicările și consecințele aferente.

Pro și contra Nixon

Nixon a pus în aplicare politici precum crearea Agenției pentru Protecția Mediului, stabilirea de relații diplomatice cu China și semnarea unor acorduri de control al armelor cu Uniunea Sovietică. De asemenea, el a dus o politică de destindere, menită să reducă tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, președinția lui a fost umbrită de scandalul Watergate, care a dus în cele din urmă la demisia sa în 1974. Scandalul Watergate a implicat o spargere la sediul Comitetului Național Democrat și eforturile ulterioare ale administrației Nixon de a mușamaliza implicarea sa. Acest eveniment a zdruncinat încrederea publicului în guvern și în președinție și a avut un impact de durată asupra politicii americane.

În plus, președinția lui Nixon a fost marcată de controverse legate de abordarea drepturilor civile, de intensificarea războiului din Vietnam înainte de a pune capăt acestuia și de acuzații de abuz de putere.

Administrația Nixon a urmărit o politică de destindere și a reușit să stabilească cu succes relații diplomatice cu Republica Populară Chineză în 1972. Vizita în China a președintelui Nixon a contribuit la reducerea tensiunilor dintre cele două națiuni și a deschis calea pentru o viitoare cooperare.

A inițiat negocieri cu Uniunea Sovietică privind controlul armelor. Rezultatul a fost semnarea Tratatului de limitare a armelor strategice (SALT I) în 1972, care a limitat numărul de arme nucleare deținute de ambele națiuni.

A pus în aplicare o politică cunoscută sub numele de „vietnamizare”, care urmărea să transfere povara războiului către forțele sud-vietnameze, în timp ce trupele americane se retrăgeau treptat. În 1973, au fost semnate Acordurile de pace de la Paris, punând capăt în mod oficial implicării SUA în războiul din Vietnam.

A înființat Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) în 1970, care a consolidat responsabilitățile federale de mediu și a pus în aplicare reglementări pentru combaterea poluării și protejarea resurselor naturale.

În 1970, Nixon a creat Administrația pentru Sănătate și Securitate în Muncă (OSHA) și Comisia pentru siguranța produselor de consum (CPSC). De asemenea, a pledat pentru desegregarea școlilor și a extins finanțarea pentru programele privind drepturile civile.

Ce a fost Scandalul Watergate?

Watergate a fost un scandal politic major care a avut loc în Statele Unite la începutul anilor 1970. A început la 17 iunie 1972, când cinci bărbați au fost arestați pentru pătrunderea prin efracție în sediul Comitetului Național Democrat (DNC), care se afla în complexul Watergate din Washington, D.C. Infractorii încercau să asculte telefoane și să fure documente pentru a aduna informații despre strategiile și planurile Partidului Democrat pentru viitoarele alegeri prezidențiale.

Pe măsură ce s-au desfășurat investigațiile, s-a descoperit că spargerea avea legătură cu Comitetul pentru realegerea președintelui (CRP), care era organizația de campanie a președintelui Richard Nixon. Scandalul a luat amploare atunci când s-a descoperit că administrația Nixon s-a implicat în diverse activități ilegale, inclusiv spionaj, sabotaj și utilizarea agențiilor guvernamentale pentru a obstrucționa ancheta.

Scandalul a dus, în cele din urmă, la demisia președintelui Nixon la 8 august 1974, în timp ce Camera Reprezentanților pregătea procedura de punere sub acuzare împotriva sa. Înainte ca Nixon să demisioneze, Curtea Supremă a ordonat publicarea înregistrărilor de la Casa Albă, care au furnizat dovezi incriminatoare privind implicarea lui Nixon în mușamalizare.

Richard Nixon, cel de-al 37-lea președinte al Statelor Unite, a fost căsătorit cu Patricia Nixon, cunoscută și sub numele de Pat Nixon. Născută la 16 martie 1912 în Ely, Nevada, și decedată la 22 iunie 1993, Pat Nixon a fost o Primă Doamnă activă și solidară, cunoscută pentru implicarea sa în diverse cauze sociale și pentru călătoriile sale internaționale. Richard Nixon și Patricia Nixon Cox au avut două fete, Tricia Nixon Cox, născută la 21 februarie 1946 și Julie Nixon Eisenhower, născută la 5 iulie 1948.

Richard Nixon a murit la 22 aprilie 1994, la vârsta de 81 de ani, în urma unui atac cerebral suferit în locuința sa din Park Ridge, New Jersey. La înmormântarea lui Nixon au participat 5 președinți americani, însoțiți de fostele prime doamne: Bill Clinton și Hillary Clinton, George Bush și Barbara Bush, Ronald Reagan și Nancy Reagan, Jimmy Carter și Rosalynn Carter, Gerald Ford și Betty Ford.

Surse:

https://content.time.com/time/specials/packages/article/0,28804,1859513_1859526_1859514,00.html

https://www.nytimes.com/2021/07/16/books/review/jeffrey-e-garten-three-days-at-camp-david.html

https://www.britannica.com/biography/Richard-Nixon

https://www.imdb.com/name/nm0633271/bio/?ref_=nm_ov_bio_sm

Vă mai recomandăm să citiți și:

Scurgere pe Stația Spațială Internațională, observată în direct de centrul de control american

Jimmy Carter, al 39-lea președinte american. „Nu America nu a inventat drepturile omului. Drepturile omului au inventat America”

Serviciile secrete americane au dezvăluit ce știu despre programele spațiale ale altor țări, inclusiv România

Cât de vechi sunt clădirile de la NASA? Agenția spațială americană are mari probleme